Asta se întâmplă nu doar în orașele mici și mijlocii, unde activitatea de construcții este foarte scăzută, ci și în marile centre regionale.
În ultimii ani, dezvoltarea de ansambluri rezidențiale în Capitală și în marile orașe ale țării a luat avânt, astfel că oferta de locuințe noi din piață a crescut în mod vizibil. Cu toate acestea, apartamentele din blocurile vechi rămân încă o opțiune viabilă pentru mulți potențiali cumpărători.
În ceea ce privește cererea de locuințe de pe piața autohtonă, Alexandru Petrescu, managing partner în cadrul Esop Consulting, aduce în discuție o cifră interesantă a Institutului Național de Statistică (INS), anume că, anual, circa 300.000 de români trec printr-o schimbare a stării de familie: fie căsătorie, fie divorț, fie apariția unui copil. O concluzie firească ar fi că în viața acestor persoane apare, în mod implicit, și nevoia unei schimbări locative. „Acum e altă întrebare care e cererea eligibilă – și aici mie mi-e greu să dau un răspuns, dacă cei 300.000 sunt eligibili și pot să cumpere o locuință, nouă sau veche”, subliniază Petrescu.
Construcțiile noi mai au mult de crescut
Dincolo de răspunsul exact la această întrebare, este clar că, deși construcțiile de locuințe noi sunt pe un trend crescător, acest segment nu poate satisface în totalitate cerințele pieței. Ca termen de comparație, reprezentantul Esop punctează că, tot potrivit datelor INS, cel mai ridicat nivel al livrărilor de locuințe noi (din 1990 încoace) a fost atins în 2008, când la nivel național au fost finalizate circa 67.000 de unități; în ultimii ani, pe de altă parte, livrările au tins spre nivelul de 50.000 de unități. Diferența față de cererea potențială este, așadar, cât se poate de vizibilă – iar asta se simte mai ales în orașele mici și mijlocii ale țării, unde activitatea de construcții de locuințe este extrem de scăzută (ba chiar aproape de zero).
Vechile blocuri de apartamente pot fi însă atractive pentru potențialii cumpărători chiar și în marile orașe ale țării, care consemnează în momentul de față o reală efervescență a dezvoltărilor rezidențiale. Iar asta se datorează în primul rând localizării lor favorabile. Astfel, deși în ultimii ani au apărut proiecte rezidențiale noi în zone mai bune ale Capitalei, prețurile acestora rămân încă prohibitive pentru o categorie importantă de cumpărători, anume beneficiarii programului Prima Casă. „Cineva care are 65.000 de euro și vrea să-și cumpere un [apartament cu] trei camere n-o să vină în zona centrală, va merge tot la proiectele mai ieftine din extremități sau din Ilfov”, spune Andreea Comșa, managing director Premier Estate Management.
Localizarea contează!
Este de așteptat însă că nu toți cumpărătorii (relativ) restricționați din punct de vedere financiar vor accepta varianta de a merge la periferia orașului. Un studiu derulat recent de Imobiliare.ro a relevat că importanța amplasamentului unei proprietăți a crescut de la 53,7% în 2015 la 59,8% în 2016. Atenția acordată factorului localizării este recunoscută și de Alexandru Petrescu: „Am observat că pentru cumpărător este important să găsească o locuință în zona care s-a obișnuit – obișnuința se spune că este a doua natură; o mare parte din oameni pun accent pe așa ceva: dacă au locuit înainte în cartierul Titan sau în cartierul Militari au o șansă în plus să cumpere în acel cartier”. Potrivit reprezentantului Esop, un alt aspect important legat de localizare este reprezentat de apropierea de școli, grădinițe, spitale etc., urmat de accesul la mijloacele de transport în comun (în special metrou), dar și de apropierea de locul de muncă.
În acest context, este evident că, pentru clienții cu buget limitat, dar care țin să locuiască într-o anumită zonă, apartamentele vechi rămân o opțiune viabilă – atât timp cât, desigur, prețurile acestora se mențin la un nivel competitiv comparativ cu alternativele similare de pe piața nouă.
Sursa: imobiliare.ro
