Despre
puterea de cumpărare
și achiziția de locuințe la români
Comparativ cu alte popoare europene, puterea de cumpărare a
românilor este destul de scăzută – cu toate acestea, însă, interesul pentru
cumpărarea de locuințe este în creștere.
Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Gfk
asupra pieței europene de retail, puterea de cumpărare a românilor este printre
cele mai mici din Europa, situându-se la mai puțin de o treime din media de
16.436 de euro valabilă la nivelul Uniunii Europene (UE). Asta în ciuda
faptului că țara noastră a consemnat anul trecut cel mai mare avans al
indicatorului menționat, respectiv un plus de 7,8%. „Puterea scăzută de
cumpărare pe cap de locuitor în cazul românilor (4.556 euro) demonstrează
persistența decalajului mare între țările Europei în ceea ce privește
bunăstarea populației”, arată reprezentanții Gfk. Aceștia punctează că situația
din țara noastră este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia
– Herțegovina, Macedonia și, parțial, Turcia. În România, regiunile cu o putere
de cumpărare mai ridicată față de restul țării sunt: București și județele
Cluj, Timiș, Alba, Sibiu, Brașov, Prahova, Argeș, Constanța, dar și Arad,
Hunedoara și Mureș.
Cu 12% mai multe tranzacții decât în 2017
Interesant este că, în ciuda puterii scăzute de cumpărare –
comparativ cu alte țări europene, cel puțin –, apetitul românilor pentru
achiziția de locuințe este în creștere. Astfel, după cum reiese din datele
publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI),
în primele patru luni din 2018 au fost tranzacționate, la nivel național,
193.057 de imobile (case, apartamente, dar și terenuri). Această cifră
echivalează cu o creștere de aproximativ 12% față de perioada similară a anului
trecut (în ianuarie-aprilie 2017 au fost înregistrate 172.467 de tranzacții
imobiliare).
Cum se explică această discrepanță între puterea scăzută de
cumpărare a românilor, pe de o parte, și creșterea numărului de tranzacții
imobiliare, pe de altă parte? În primul rând, se poate trage concluzia că, deși
costisitoare, locuința este privită ca o nevoie foarte importantă, pentru care
mulți sunt dispuși să facă eforturi. În al doilea rând, majoritatea românilor
apelează la un credit când vine vorba de achiziția unei locuințe, evitând
astfel restricțiile impuse de puterea de cumpărare la un moment dat. În al
treilea rând, putem deduce că, deși mai ridicat decât în anii trecuți, nivelul
actual al prețurilor permite încheierea unui număr crescut de tranzacții.
Locuințele, de peste trei ori mai accesibile decât în 2008
Este de menționat, de asemenea, că, dincolo de
comparația cu celelalte țări europene, datele statistice la nivel local arată
că gradul de accesibilitate a unei locuințe în România se situează la un nivel
destul de bun (în raport cu salariul mediu). Conform indicelui de
accesibilitate a locuințelor calculat de compania de consultanță Coldwell
Banker România, perioada necesară pentru economisirea contravalorii unui
apartament nou cu două camere în București se situa, la începutul acestui an,
la 9,8 ani – ceea ce reprezintă o ușoară creștere față de perioada similară a
anului precedent, când pentru aceasta era nevoie de 9,5 ani. Mai exact, în
ianuarie 2018 un bucureștean avea nevoie de aproximativ 117 salarii medii pe
economie pentru achiziția unei locuințe de 50 de metri pătrați, față de 114
salarii în ianuarie 2017. Spre comparație, același indicator se situa, în 2008,
la 33 de ani, în condițiile în care un bucureștean ar fi avut nevoie, pe
atunci, să economisească 395 de salarii pentru a-și putea cumpăra un
apartament.
Sursa Imobiliare.ro
